Al-Kindi
Abu Yusuf Yaqub ibn Ishaq al-Sabah Al-Kindi (801 - 873) (în arabă, أبو يوسف يعقوب ابن إسحاق الكندي) a fost filozof, matematician, medic, astrolog, astronom, în general om de ştiinţă arab.[1]
Biografie
S-a născut în Kufa, într-o familie aristocrată. Numele său complet era: Abu-Yusuf Ya`qoub ibn `Ishaq ibn al-Sabbah ibn `Omran ibn Isma`il al-Kindi (în arabă: أبو يوسف يعقوب ابن اسحاق ابن الصّبّاح ابن عمران ابن اسماعيل الكندي ). Tatăl său era chiar guvernatorul regiunii.[2]
Studiile, începute la Kufa, care, în acea perioadă, era un centru al culturii arabe, le continuă la Bagdad. Califul Al-Mamun, remarcând aptitudinea sa pentru studiu, îi stabileşte o slujbă la Casa Înţelepciunii (بيت الحكمة; Bait al-Hikma), institut academic (fondat de acest calif la Bagdad), unde se efectuau traduceri din greacă şi persană ale textelor ştiinţifice.
În 833, califul Al-Mamun moare şi este succedat de fratele său Al-Mutasim, care îl angajează pe Al-Kindi ca tutore al fiului său. în 842, stingându-se din viaţă, califul Al-Mu'tasim este înlocuit de Al-Wathiq, care la rându-i este sucedat, în 847, de Al-Mutawakkil.
Sub aceşti ultimi doi califi, steaua lui Al-Kindi începe să apună,
fie datorită concepţiilor sale filozofico-religioase (care păreau să se
abată de la linia ortodoxă a islamului), fie rivalităţilor dintre marii învăţaţi. Al-Kindi este persecutat, iar biblioteca sa temporar confiscată.[3] Astfel că, după moartea sa, opera sa nu are prea mare popularitate,[4] mai ales că au apărut ulterior mari filozofi ca Avicenna şi Al-Farabi care i-au eclipsat strălucirea.
Activitate
Filozofie
Al-Kindi a fost cel mai mare filozof islamic al epocii sale.[5]
Una din principalele sale contribuţii în acest domeniu este aceea de a face filozofia greacă şi elenistică accesibilă şi acceptabilă pentru publicul islamic. Fară traducerile sale, care au constituit un standard pentru limba arabă, nici strălucirea lui Avicenna sau Al-Farabi nu ar fi avut atâta intensitate.[6]
Printre filozofii de care s-a ocupat (şi care l-au influenţat) putem enumera: Aristotel, Platon, Pophyrius şi Proclus.
Filozofia ştiinţei Matematică
În acest domeniu a scris patru cărţi despre numere (sistemul de numeraţie indian, armonia numerelor, multiplicări, proporţii) punând astfel bazele aritmeticii moderne.
În cadrul geometriei,
o atenţie deosebită a acordat geometriei sferice, care îi era necesară
la calcule astronomice. Un loc deosebit l-a ocupat şi studiul dreptelor
paralele. O lucrare interesantă a sa, care şi astăzi suscită atenţia,
este comentariul la scrierea lui Arhimede, Măsurarea cercului.[7]
Fizică
A scris o carte în care a tratat optica geometrică. Lucrarea îl va influenţa pe Roger Bacon.
În ceea ce priveşte spaţiul şi timpul, Al-Kindi le consideră finite, aducând ca argument un paradox al infinitului.[8]
Astrologie şi astronomie
Chimie
S-a opus conceptelor alchimiste eronate arătând că nu este posibilă transformarea în aur a metalelor comune.
Medicină
A fost primul care a încercat să determine ştiinţific dozele în care trebuie administrate medicamentele.
Muzică
A studiat modul de realizare a armoniilor produse de diverse
combinaţii de note muzicale. A arătat faptul că, atunci când un sunet
este produs, unda generată se transmite în aer şi influenţează timpanul.
Scrieri
Al-Kindi a fost un scriitor foarte prolific. Mărturie stau cele 241
de lucrări scrise care, din păcate, nu toate au supravieţuit până azi.[9]
Astfel în domeniul astronomiei a scris 16 cărţi, 11 în domeniul aritmeticii, 32 de lucrări sunt dedicate geometriei, medicina este tratată în 22 de cărţi, la fizică s-a referit în 12 lucrări, filozofiei i-a dedicat 22 scrieri, logicii 9, în 5 cărţi s-a ocupat de psihologie şi în sfârşit 7 lucrări le-a dedicat muzicii.
Multe din cărţile sale au fost traduse în latină de către Gerard de Cremona.
Importanţa operei sale
Influenţa lui Al-Kindi asupra dezvoltării ştiinţei şi filozofiei a fost semnificativă mai ales în epoca renascentistă, când asistăm la un salt al nivelului culturii şi civilizaţiei europene. Lucrările sale au contribuit la dezvoltarea ulterioară a matematicii, fizicii, medicinei, chimiei.
Girolamo Cardano l-a considerat ca fiind unul dintre cele mai strălucitoare spirite ale epocii.
| 
