Anaximandru
Anaximandros din Milet (greacă: Αναξίμανδρος) (610 î.Hr.- 546 î.Hr.), filosof grec. Asemenea dascălului şi precursorului său Thales din Milet, Anaximandru posedă vaste cunoştinţe în domeniul matematicii, astronomiei, ştiinţelor naturii şi geografiei. Ca şi alţi reprezentanţi al şcolii ioniene, Anaximandru a fost preocupat de căutarea originii lucrurilor, identificând în apeiron ( din a privativ, indicând absenţa şi peras = limită, hotar) materia primordială care stă la baza universului.
Potrivit concepţiei sale, apeiron-ul este etern,
indestructibil, nedefinit, în continuă mişcare, din el şi în el apărând
şi dispărând toate elementele prin ciocnirea celor două stări –căldura
şi frigul. În comparaţie cu Thales, care considera apa ca elementul primordial, apeironul
lui Anaximandru reprezintă o treaptă superioară de abstractizare, el
fiind primul filosof ionian care încearcă să ofere, dintr-o perspectivă
raţionalist-materialistă, o viziune închegată, unitară a originii universului.
Lumea văzută de Anaximandru
În domeniu astronomiei,
Anaximandru a fost preocupat de distanţele, mărime şi traiectoriile
aştrilor şi a realizat primul ceas solar şi un glob ceresc (cu pământul
în centrul universului) destinat navigatorilor. Anaximandru era
considerat de Eratostene
întemeiatorul geografiei ştiinţifice. Cea mai importantă contribuţie a
lui Anaximandru la teoria cosmologică a fost, fără îndoială, eliberarea
sa de ideea că pământul are nevoie de un suport. Surse de după Aristotel spun că Anaximandru credea în existenţa unui infinit număr de lumi şi ceruri.
Teoria sa despre apariţia vietăţilor şi a omului, i-a determinat pe
unii istorici să-l considere pe Anaximandru ca unul dintre precursorii evoluţionismului,
deşi ideea enunţată de Anaximadru însuşi este diferită. Astfel, el a
afirmat că animalele au apărut din apă sau din mare (reiterare a
principiului thalesian al umidităţii), dar omul "s-a născut întru
început din vieţuitoare de altă specie", deoarece "progeniturile altor
animale, curând după ce s-au născut se hrănesc singure, în timp ce
numai omul pretinde o îngrijire îndelungată" (Fr. A10). Ideea lui
Anaximandru nu este prin urmare una de tip evoluţionist, deoarece el
spune că omul a fost născut ca om de către alte animale. Ceea ce întâlnim aici este mai degrabă o idee de tip "omul-lup".
Opiniile lui Anaximandru despre fenomenele meteorologice ne oferă un
exemplu suplimentar al principiului său de consecvenţă, anume că
evenimentele din această lume trebuie atribuite acţiunii permanente a
aceloraşi forţe şi procese care i-au determinat formarea la început.
Din antichitate se enumeră ca titluri ale operelor lui Anaximandru: Despre natură, Descrierea Pământului, Stelele Fixe, Sfera.
Din opera lui Anaximandru s-au păstrat numai câteva citate, cele mai vechi texte de filosofie elenă ajunse până la noi.
| 
