Francis Bacon
Francis Bacon (* 22 ianuarie 1561 Londra - † 9 aprilie 1626 Londra) a fost un filozof englez.
Nu trebuie confundat cu Francis Bacon (pictor) (1909 - 1992) sau cu filozoful Roger Bacon (1214 - 1294).
Biografie
Cel mai mic dintre cei cinci fii ai lui Sir Nicholas Bacon, Francis
Bacon a fost educat ca un adevărat gentleman. Având sănătatea precară,
primii ani de studiu i-a petrecut acasă, având ca tutore pe John
Walsall, care fusese pregătit la Oxford şi avea înclinaţii spre puritanism.
Pe 5 aprilie 1573, Francis Bacon intră la Trinity College, Cambridge. Studiază în latină, conform stilului epocii. Studiind lucrările lui Aristotel, îşi dă seama că multe din concepţiile ştiinţifice ale acestuia erau eronate.
Opera
Trăind în epoca naşterii ştiinţei moderne, Bacon şi-a asumat sarcina
elaborării unei metode noi, adecvate, care în opoziţie cu scolastica
sterilă, să favorizeze cercetarea ştiinţifică, cunoaşterea şi dominarea naturii de către om.
Condiţia prealabilă a făuririi ştiinţei şi metodei noi o constituie,
pentru Bacon, critica cunoştinţelor existente, eliberarea spiritului
uman de sub tirania diverselor erori, prejudecăţi şi iluzii, denumite
de el idoli (ai tribului, care ţin de natura umană; ai peşterii, determinaţi de educaţia fiecărui om; ai forului, prin care sunt desemnate neconcordanţele limbajului cu viaţa reală; ai teatrului, generaţi de autoritatea tiranică a vechilor sisteme filosofice).
Bacon este iniţiatorul empirismului şi senzualismului modern:
simţurile ne dau cunoştinţe certe şi constituie izvorul tuturor
cunoştinţelor. Ştiinţa adevărată se dobândeşte prin prelucrarea
metodică, raţională a datelor senzoriale. Bacon pune astfel în opera sa
principală Novum Organum (1620) bazele metodei inductive, caracterizată prin folosirea analizei, comparaţiei, observaţiei şi experimentului.
Considerând lumea ca fiind de natură materială, iar mişcarea ca o
proprietate inalienabilă a materiei, Bacon recunoaşte existenţa a
multiple forme de mişcare şi a diversităţii calitative a naturii.
Accentuarea unilaterală a rolului analizei şi al inducţiei în
cunoaştere, în detrimentul sintezei şi al deducţiei, conceperea pur
analitică a experimentului (menit să separe unele de altele 'formele'
sau 'naturile' prezente în corpuri pentru a determina esenţa fiecăreia)
au conferit metodei baconiene un caracter metafizic (nondialectic).
Bacon a scris şi o utopie neterminată, Noua Atlantidă imaginând o societate organizată pe baze raţionale, ştiinţifice, dar în care erau menţinute diferenţieri de clasă.
Aforisme
- Ştiinţa înseamnă putere
- Oamenii nu pot stăpâni natura decât supunându-se legilor ei
- A cunoaşte cu adevărat înseamnă a cunoaşte prin cauze
exprimă plastic spiritul epocii.
- Cititul il face pe om deplin;vorbirea il face prompt,iar scrisul il face exact.
|